Dicţionar de personaje

BABA LEAHA

Moaşa şi vrăjitoarea satului vecin, Sărata, ţigancă la origini şi cu puteri de a prevedea viitorul, Baba Leaha a rămas cunoscută în sat mult timp după moartea ei, pentru că toate profeţiile i s-au împlinit. La aproape 30 de ani după moartea ei, a revenit în sat o ţigancă care se pretindea a fi nimeni alta decât Baba Leaha, cerând bani pentru preziceri şi dezlegări. Unul dintre băieţii Găvrişoaiei a slobozit câinii la ea şi ţiganca i-a blestemat vacile care din ziua aceea nu i-au mai dat lapte.

Apare în:

CĂUACIU

Fratele Lodovicii lui Şandor şi tatăl Hortensiei, Căuaciu locuieşte la capătul dinspre Dîrja al satului, chiar peste drum de casa lui Margit. Lucrează ca fierar, repară unelte, ascute cuţite, potcoveşte cai şi în perioada de iarnă taie porci. Este văduv, şi în ciuda faptului că e râvnit de mai multe femei singure, nu se recăsătoreşte. După dispariţia Hortensiei, hotărăşte să plece din sat la rândul lui.

Apare în:

CEPOI

Cantor în biserica din sat şi mâna dreaptă a preotului, Cepoi golise primele rânduri de scaune din biserică. Femeile nu se mai aşezau în faţă, pentru că lui Cepoi îi mirosea gura în asemena hal încât duhoarea care se răspândea chiar în faţa altarului devenise insuportabilă, fapt ce i-a atras şi porecla. Vrăşmaş neîmpact al Găvrişoaiei, o va acuza în mai multe rânduri de vrăjitorie şi fapte necurate.

Apare în:

CRUCIŢA TRIŢOIULUI

Nevastă din satul vecin, Cubleş, cu aproape paisprezece ani înainte de anul în care se petrec prima parte a poveştilor, îşi înşeală soţul, pe Triţoiu, cu Zbengu din Panticeu. Prins asupra faptului de Triţoiu, Zbengu fuge înapoi în Panticeu şi mai apoi în America, unde, de cum zăreşte Statuia Libertăţii, e convins că americanii au ridicat această statuie în cinstea Cruciţei din  Cubleş. Mai tărziu, după moartea Triţoiului, Cruciţa se căsătoreşte cu Zbengu şi naşte un băiat retardat.

Apare în:

DIMENSTEIN

Unul din cei mai bogaţi evrei din Panticeu şi cei mai fundamentalişti apărători ai tradiţiilor iudaice, Dimenstein ţine o prăvălie de piei şi articole vestimentare. După plecarea lui Mendel din Panticeu, începe să cazeze drumeţii care înainte poposeau la han în odăile din spate ale casei lui. Trăieşte în Panticeu până în 1944, când este deportat la Auschwitz.

Apare în:

DOMNICA

Tânără din Valea Ierii care îşi face vrăji pentru a-şi vedea ursitul şi se trezeşte cu Grigoraşul Purecelui, adus de dracu în pragul casei. Curând după toată păţania asta, pleacă la Cluj unde se căsătoreşte cu un ofiţer ungur. Este reîntâlnită de Traianu Ioanii la Budapesta, în 1914.

DOMNIŞOARA MARIA

Sora Gheriului şi co-proprietară a caselor din centrul satului, moştenite de la un unchi armean, precum şi a unei părţi mari din vechea avere a grofului Pancselcseh. Cele două părţi ale poveştilor se centrează asupra celor doi ani în care domnişoara Maria alege să rămână o vreme în Panticeu. Desi e retrasă şi nu e dispusă să socializeze cu oamenii din sat, venirea ei va aduce schimbări majore în viaţa câtorva personaje, ea fiind principalul pion în dispariţia Elisabetei, precum şi în plecarea Hortensiei.  După moartea ei, fantoma domnişoarei Maria e zărită de mai multe ori în curţile şcolii şi ale prăvăliei din sat, construite în locul caselor Gheriului.

Apare în:

ELISABETA

Personajul cheie din spatele acestor întâmplări. Va apărea înspre finalul neaşteptat a blogului. Nu putem spune mai multe, pentru că e încă în viaţă!

FLOAREA

Logodnica şi mai apoi soţia lui Niculae din Deal, prostul satului, cerută de nevastă în ziua în care acesta din urmă împreună cu Gheriu au măcelărit câinii ţiganilor din Sărata, Floarea naşte trei băieţi şi trei fete şi este cauza principală pentru care toate cele trei fete vor fi dezmoştenite de Niculae.

Apare în:

GHERIU

Fratele domnişoarei Maria şi proprietarul a celei mai întinse averi din sat, Gheriu este cel mai respectat om al Panticeului, cu cel mai greu cuvânt de spus în viaţa celorlalte personaje. Totuşi, prezenţa lui rămâne întunecată şi pe măsură ceînaintează în vârstă, ceea ce se ştie despre viaţa lui (extrem de puţin) devine tot mai tulbure, între altele, relaţia incestuoasă cu domnişoara Maria. Moare octogenar în închisorile comuniste ale anilor ’50.

Apare în:

GRIGORAŞU PURECELUI

Născut şi crescut până la vârsta de patrusprezece ani într-un bordel de pe strada Zenész Utca din Clujul începutului de secol de secol xix, Grigoraşu Purecelui se retrage în Panticeu, satul bunicilor paterni, unde va rămâne toată viaţa. Slobod la gură, urât şi cu o furie cumplită împotriva propriilor bătrâneţi, îşi trăieşte ultimii ani de viaţă căzând din lac în puţ şi complicând catastrofal toate situaţiile în care nimereşte. Moare în explozia morii Focarului.

Apare în:

GROFUL PANCSELCSEH (Wesseleny)

Unul din personajele care nu apar propriu-zis în aceste poveşti, dispărând din Panticeu puţin înainte de începerea lor, vânzând mare parte din avere Gheriului şi domnişoarei Maria. În urma morţii accidentale a argatului Partic, donează cincizeci de jughere de pământ fiului acestuia, Niculae din Deal.

Apare în:

GĂVRIŞOAIE

Logodnica lui Şofron din Branişte şi ulterior nevasta lui Găvrişuţ, Găvrişoaie este singura nevastă din Panticeu care îşi bate bărbatul. Venind din Recea Crîstor, poartă asupra ei blestemul care a căzut asupra crîstorenilor şi nu îşi poate găsi odihna, făcând mereu planuri de a agonisi cât mai mult pământ, recurgând la mijloacele cele mai ne-ortodoxe. Îşi căsătoreşte toate fetele cu forţa, căutând alianţe avantajoase, până la sinuciderea Nastasîucăi.

Apare în:

GĂVRIŞUŢ

Soţul Găvrişoaiei, căzut în patima beţiei, suportă ruşinea de a fi bătut periodic de nevastă. După moartea bunului său prieten, Şandor Bolundu, trăieşte cu văduva Lodovica. Sătulă de escapadele alcoolice ale soţului, Lodovica sfârşeşte prin a-l bate la rândul ei, şi aruncându-l peste gard în curtea Găvrişoaiei.

Apare în:

HORTENSIA

Singura fiică a Căuaciului, bunica Elisabetei şi prima iubită a lui Toma, fiul Găvrişoaiei. Dispare din Panticeu, după ce acesta, influenţat de Găvrişoaie, refuză să o ia de nevastă.

Apare în:

JOSĂLA

Evreu, principalul concurent al lui Mendel, ţine o cârciumă în care vinde ţuică ieftin şi care va atrage aproape în fiecare seară beţivii satului.

Apare în:

LODOVICA LUI ŞANDOR BOLUNDU

Nimeni nu o întrece în arta bucătăriei pe Lodovica, soţia lui Şandor, mama Verei şi sora Căuaciului. Este singurul personaj din sat care reuşeşte să se apropie de domnişoara Maria şi care descoperă făcăturile Găvrişoaiei. După moartea lui Şandor, se căsătoreşte în Vultureni.

MAFTEIU IOANII

Fratele lui Traianu Ioanii şi soţul Mariei lui Maftei, dispare din sat dus de ape. Nu i se găseşte cadavrul nicăieri şi Maria refuză să ţină o slujbă de înmormântare, convinsă de faptul că soţul ei încă trăieşte, fugărind câinii într-un alt sat.

Apare în:

MARGIT

Văduvă, sora Marthei, trăieşte cu Grigoraşu Purecelui la capătul de sat dinspre Dîrja. Dacă e să îi dăm crezare lui Grigoraşu Purecelui, Margit este „rea de muscă, ceva mai rar”.

Apare în:

MARIA BRANCII

Soţia lui Şofron din Branişte şi prietena Găvrişoaiei, Maria Brancii nu are copii decât la vreo douăzeci de ani după căsătorie, când Găvrişoaie îi dezleagă patul, scoţându-i din aşternuturi firele de mort. Lucrează împreună cu Şofron şi cumnatul ei, Şandor Bolundu, în casele Gheriului, unde face menaj,  Lodovica lui Şandor Bolundu fiind bucătăreasă.

Apare în:

MARIA LUI MAFTEI

Soţia lui Maftei, Maria are unsprezece copii pe care îi creşte cu ajutorul cumnatului ei, Traianu Ioanii. Din cei unsprezece copii supravieţuiesc doar trei, ceilalţi murind cu toţii, rând pe rând, la împlinirea vârstei de paisprezece ani. În prima parte a poveştilor, Maria lui Maftei, tocmai a rămas singură, după ce pe Maftei l-a dus viitura şi corpul nu i-a mai fost găsit.

Apare în:

MARICA DIN VALEA IERII

Vrăjitoare căreia i s-a dus vestea pe mai multe văi, e cunoscută în lumea Panticeului pentru că vrăjile ei au cauzat zborul lui Grigoraşu Purecelui cu dracul. Mai mult, traista cu leacuri pe care i-o dă bătrânului la despărţire provoacă câteva din întâmplările care se povestesc aici.

Apare în:

MARTHA

Personaj secundar în prima parte, care va ajunge să aibă un rol important în partea a doua, Martha este sora lui Margit şi după spusele lui Grigoraşu Purecelui, tot ceea ce o interesează pe ea, la cei cincizeci de ani ai ei este să pară de aceeaşi vârstă cu bărbatul ei cu 20 de ani mai bătrân. În urma orgiei provocată de Grigoraşu Purecelui cu leacurile primite de la Marica din Valea Ierii, Martha naşte un băiat căruia nu i se cunoaşte tatăl. Vrănd să apuce să îl vadă aşezat la casa lui înainte de moartea ei, Martha îl căsătoreşte de la 10 ani cu fiica lui Niculae din Deal.

Apare în:

MÂŢOAIE

Suprasaturată de pisicile bărbatului ei şi de „felul ăsta de bărbaţi netrebnici” în care îi include pe toţi cei din generaţia Mâţului, Măţoaie (soţia acestuia din urmă şi mama Măţucii) nu e niciodată pe deplin mulţumită de venirea ei în Panticeu. Va fugi de mai multe ori cu Mâţuca cu tot în casa părinţilor ei din Recea Crîstor, abandonându-şi soţul în voia celor trei pisici ale lui. Înfricoşată de apariţia lui Partic Pricoliciu, Mâţoaie îi cere lui Şandor Bolundu să îi construiască un Cristos de lemn, pe care îl aşează în faţa casei.

Apare în:

MÂŢU

Soţul Măţoaiei şi tatăl Măţucii, poreclit la începutul poveştilor Potracănu pentru că semăna leit cu Potracănu din Dîrja, Mâţu are o singură mare preocupare: pisicile lui. Bun prieten cu Şandor Bolundu şi cu Găvrişuţ, Mâţu nu are prea mult noroc în viaţă, până în clipa în care cumpără la un preţ de nimic averea Focariului.

MÂŢUCA

Fiica Măţului, este singura fată din sat pe care Găvrişoaie o primeşte de noră, până ce, cu trei luni înainte de nuntă, se află că mama ei, Mâţoaie, e gravidă. Vestea provoacă o ceartă între cele două familii pentru că Găvrişoaie nu va accepta de noră o fată care nu e singură la părinţi.

Apare în:

MENDEL

Proprietarul hanului din Panticeu, Mendel se trage din cea mai veche familie de evrei din sat, stabiliţi la începutul secolului al XVII-lea odată cu sosirea lui Mendel Jacobi. Nu are copii, însă a adoptat două nepoate din partea unui frate, care lucrează în cârciuma hanului. La scurt timp după plecarea Şalmei, Mendel vinde hanul şi pleacă pe urmele Focariului în America.

Apare în:

NAGYVARY

Aviocatul angajat de Gheriu pentru a cumpăra mare parte din moşia grofului Pancselcsehi, soseşte la Panticeu unde rămâne pentru o săptămână la hanul lui Mendel, unde o seduce pe nepoata acestuia, Şalma, căreia continuă să îi trimită scrisori. Incidentul ultimei scrisori pierdute de domnişoara Maria p face pe Şalma să plece din Panticeu, împotriva avertismentelor lui Mendel.

Apare în:

NASTASÎUCA

Fiica cea mare a Găvrişoaie, va avea un rol important în a doua parte.

Apare în:

NICULAE DIN DEAL

Lăsat singur de către Partic să aibă grijă de oi, Niculae creşte ca prostul satului din Panticeu, până în clipa în care se împrieteneşte cu Traianu Ioanii. Traian îl învaţă să citească, să scrie şi îl ajută să îşi gestioneze averea primită de la Pancselcsehi, în urma morţii lui Partic. Niculae se căsătoreşte cu Floarea din Sărata după ce împreună cu domnişorul Gheriu măcelăreşte câinii ţiganilor care blocau intrarea în sat.

Apare în:

PARTIC PRICOLICIU

Tatăl lui Nicolae din Deal, adus în Panticeu de către grof, angajat ca argat la grajdurile cailor, moare izbit accidental de copitele cailor. După moartea lui, Grigoraşu Purecelui, care locuia în ultima casă din sat, chiar lângă cimitir, îl vede nopţile trecând drumul şi făcându-şi de lucru printre grajdurile abandonate ale grofului. Dezgroparea şi potolirea pricoliciului a agitat întreg satul în primăvara de după venirea domnişoarei Maria.

Apare în:

SUSIŢA

Exploatată şi abuzată de soacra ei, Glisîia, Susiţa se încăpăţânează să rămână în Panticeu, chiar şi după moartea soţului, căsătorindu-se cu fratele lui, Gheorghe. După ce rămâne văduvă a doua oară, Susiţa va avea relaţii cu majoritatea bărbaţilor din sat. Respinge cererea în căsătorie a lui Zbengu şi alege să rămână singură.

Apare în:

ŞALMA

Nepoata lui Mendel, creşte la hanul lui din Panticeu, unde serveşte clienţii până la sosirea Avocatului Nagyvary, cu are întreţine o relaţie epistolară ascunsă de ochii unchiului. Pleacă din Panticeu prin mijlocirea lui Traianu Ioanii şi a domnişoarei Maria. Este reîntâlnită la Cluj de Vera în a doua parte a poveştilor.

Apare în:

ŞANDOR BOLUNDU

Soţul Lodovicii lui Şandor, fratele lui Şofron şi tatăl Verei, Şandor este angajat alături de fratele lui în curţile Gheriului, unde nu va putea să lucreze multă vreme din cauza celor trei nebunii: cea dintâi când îşi pierde sau îi sunt furaţi banii, cea de a doua când se răstoarnă sania, cea de a treia cauzată de explozia morii Focariului. Moare de holeră.

ŞOFRON DIN BRANIŞTE

Fratele lui Şandor şi soţul Mariei Brancii, este omul de încredere al domnişorului Gheriu şi va rămâne toată viaţa în slujba lui. Nu are copii până când fosta lui logodnică, Găvrişoaie, nu îi desface legăturile aruncate în paiele patului.

Apare în:

TRAIANU IOANII

Fratele lui Mafteiu Ioanii şi bunul prieten al lui Nicuale din Deal, Traianu Ioanii nu prea ştie nici el însuşi cine este şi de ce. E posibil să afle până la final.

Apare în:

TĂTARIU

Bunicul lui Grigoraşu Purecelui, moare înainte de începerea poveştilor, căzut în groapa cu lipitori, din spatele propriei carmangerii.

Apare în:

VERA

Fiica lui Şandor Bolundu şi a Ludovicii. Va avea un rol central în a doua parte a poveştilor

Apare în:

ZBENGU

Este cel care a introdus în sat convingerea că lumea se va termina în curând, culeasă din sectele neoprotestante pe care le frecventează în America. Călătoria lui peste ocean îi întăreşte convingerea că „libertatea e o mare curvă”. Toate avertismentele lui în privinţa sfârşitului sunt luate în derâdere până la venirea Focariului în Panticeu. Lucrează ca zidar în sat şi se căsătoreşte cu Cruciţa Triţoiului din Cubleş.

Apare în:

3 thoughts on “Dicţionar de personaje”

  1. Foarte buna ideea de a face un dictionar al personajelor!
    Sunt convinsa ca a fost multa munca de depus si ceva timp investit, dar a meritat! Felicitari!
    (Poate te gandesti, pe viitor si la un mic dictionar al regionalismelor/arhaismelor folosite in texte? O sa iti foloseasca si in carte🙂 )

  2. Pai acum un an când începuseră să se extindă personajele, ghici cine mi-a sugerat un dicţionar de personaje! :))) Nimeni alta decât digodana. Sarutmana, cred ca ai dreptate si cu arhaismele, numai că sunt foarte multe.

  3. Ai cuvantul meu ca am uitat…la cate am povestit si ras-povestit… mi-am zapacit de cap neuronul :))
    Mersi de aducere-aminte:)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s